Scara valorilor umane conține: sfântul, eroul, geniul și
omul obișnuit - dincolo de aceștia situându-se infractorul. Sfântul, eroul și
geniul sunt fără voia societății, care e obligată să-i recunoască. Nimeni nu-ți
contestă dreptul la existentă dacă ești om obișnuit, dar nimeni nu trebuie să
facă confuzie între tine, sfânt, erou și geniu. Oamenii sunt egali în fața
legii, adică trebuie respectați ca atare, dar nu confundați, nu făcuți identici,
că e o gogoasă... Nimeni nu-ți contestă dreptul la o viață normală dacă porți
mască de om. Numai că dacă ești mediocru, nu trebuie să te instalezi în vîrf, pentru
că nu e nici în interesul tău. Acolo trebuie să stea cei dotați. Sfântul stă în
fruntea tablei valorilor pentru că el face posibilă trăirea absolutului la
scară umană. Eroul se consumă făcînd istorie și nedepășind sfera laicului. Eroul
este admirat – așa cum este și geniul - dar nimeni nu i se închină, chiar dacă
fapta lui aduce foloase reale omului. În vreme ce sfântul se situează dintru
început în eternitate, eroul moare în istorie, pentru că urma pe care o lasă el,
ca om împlinit, este fixată doar în timp și în spatiu…
Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul.
Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să
primească adevărul.
O babă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei Maicii
Domnului în biserică, față de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar
laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare așa, dihor.
Există o carte a unui savant american care încearcă să
motiveze științific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiință cum
am eu nevoie de Securitate.
Omul a depăşit condiţia de animal abia atunci când în el a
apărut ideea nemuririi, care nu trebuie confundată nici cu permanenţa speciei, nici
cu concepţia estetică a gloriei. Am devenit un gânditor creştin când mi-am dat
seama că fără revelaţie, fără asistenţă divină, nu pot şti nici cine sunt, nici
ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau
nu. Nu pot şti de unul singur, când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi
cunoaşte sensul existenţei umane şi universale.
Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Ştii unde poţi
căpăta definiţia omului? - te întreb. În templu. În biserică. Acolo eşti
comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi chipul şi asemănarea Lui. Dacă Biserica
ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea şi omul.
Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e
de ţăran din Muscel. La închisoare, grija mea a fost să nu fac neamul românesc
de râs. Şi toţi din generaţia mea au simţit această grijă. Dacă mă schingiuiau
ca să mărturisesc că sunt tâmpit, nu mă interesa, dar dacă era ca să nu mai fac
pe românul, mă lăsam schingiuit până la moarte. Eu nu ştiu dacă vom fi
apreciaţi pentru ceea ce am făcut; important e că n-am făcut-o niciodată doar
declarativ, ci că am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate să ajungi să
suferi pentru un ideal în mod fizic.
Revelația este intervenția directă a Divinității.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu